{"id":1289,"date":"2024-03-24T13:40:31","date_gmt":"2024-03-24T13:40:31","guid":{"rendered":"https:\/\/parasimpatic.ro\/?p=1289"},"modified":"2026-02-08T10:31:32","modified_gmt":"2026-02-08T10:31:32","slug":"disonanta-cognitiva-stresul-ascuns-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/parasimpatic.ro\/index.php\/2024\/03\/24\/disonanta-cognitiva-stresul-ascuns-2\/","title":{"rendered":"Disonan\u021ba cognitiv\u0103 – stresul ascuns"},"content":{"rendered":"\n

\u0218i totu\u0219i, ce ne \u00eempiedic\u0103 s\u0103 fim permanent obiectivi, reali\u0219ti \u0219i ra\u021bionali, pentru a putea tr\u0103i o via\u021b\u0103 natural\u0103, f\u0103r\u0103 griji, prea-ocup\u0103ri, am\u0103giri, dez-am\u0103giri \u0219i alte categorii de stres?<\/p>\n\n\n\n

Toate tradi\u021biile atrag aten\u021bia asupra Dorin\u021belor<\/strong>, care la modul esen\u021bial pornesc \u0219i ele de la nevoile sau necesit\u0103\u021bile vie\u021bii de zi cu zi. Acestea pot fi mai u\u0219or \u00een\u021belese studiind acele categorii ale nevoilor pe care le-au descoperit mul\u021bi cercet\u0103tori ai con\u0219tiin\u021bei \u2013 cea mai binecunoscut\u0103 fiind piramida lui Maslow, dar \u0219i nevoile umane utilizate de Anthony Robbins sau o mul\u021bime de alte liste de \u201dnevoi\u201d psihologice, de cele mai multe ori incon\u0219tiente<\/a>.<\/p>\n\n\n\n

Orice Dorin\u021b\u0103<\/strong> are imediat \u0219i un revers: Frica<\/strong> de a nu pierde obiectul dorin\u021bei, care genereaz\u0103 apoi Furia<\/strong> pe care cei mai mul\u021bi o folosim ca \u0219i combustibil, ca s\u0103 ne punem in mi\u0219care \u0219i s\u0103 \u00eenvingem orice obstacole. Apoi constat\u0103m c\u0103 Dorin\u021ba tocmai \u00eemplinit\u0103 nu era garan\u021bia Fericirii p\u00e2n\u0103 la ad\u00e2nci b\u0103tr\u00e2ne\u021bi, deci c\u0103ut\u0103m alta, mai bun\u0103… \u0218i a\u0219a se \u00eenv\u00e2rte la nesf\u00e2r\u0219it Cercul Vicios al Stresulu<\/strong>i.<\/p>\n\n\n\n

Cu to\u021bii avem priorit\u0103\u021bi, doar c\u0103 nu \u00eentotdeauna ne sunt foarte clare. \u00cen primul r\u00e2nd avem tendin\u021ba s\u0103 facem confuzie \u00eentre nevoile fiziologice<\/strong> (de supravie\u021buire a corpului) \u0219i nevoile psihologice<\/strong> (de supravie\u021buire a structurilor psihice \u2013 Incon\u0219tient, Subcon\u0219tient, Ego, Super-Ego \u2013 cum le-au catalogat Freud, Jung \u0219i al\u021bi savan\u021bi):<\/p>\n\n\n\n

    \n
  1. \u00eent\u00e2i suntem anima\u021bi de necesit\u0103\u021bile vitale, de supravie\u021buire. Acestea sunt inclusiv instinctele primare care sus\u021bin Via\u021ba, pe care corpul ni le transmite \u00een mod natural \u0219i care sunt de neevitat. Fiind at\u00e2t de importante \u0219i universal recunoscute ca priorit\u0103\u021bi, ele sunt folosite de multe ori ca scuze \u2013 pentru \u00eendeplinirea unor dorin\u021be din alte zone ale psihicului \u2013 ceea ce genereaz\u0103 confuzie \u0219i conflicte, adic\u0103\u2026 stres.<\/strong> De exemplu, poftele culinare sunt interpretate ca foame, pofta de \u201do lad\u0103 de bere\u201d este datorat\u0103… setei, oboseala psihic\u0103 sau depresiile sunt considerate nevoie de somn, etc. Adic\u0103 \u201dmurim\u201d dac\u0103 nu le satisfacem?<\/li>\n\n\n\n
  2. dac\u0103 totu\u0219i, aceste necesit\u0103\u021bi vitale reale sunt \u00eemplinite, ne c\u0103ut\u0103m apoi confortul, pl\u0103cerea, \u0219i cu timpul, certitudinea c\u0103 \u201dnu vom mai fi – niciodat\u0103 \u0219i oric\u00e2t de pu\u021bin – \u00een pericol s\u0103 le pierdem, s\u0103 suferim c\u00e2tu\u0219i de pu\u021bin\u201d.<\/strong> C\u00e2t de posibil vi se pare? Dar a\u0219a ne=am obi\u0219nuit – s\u0103 c\u0103ut\u0103m supra-protec\u021bia individual\u0103 (de exemplu, \u201dmi-e prea frig, mi-e prea cald, e curent, nu \u00eemi place locul, situa\u021bia\u201d<\/em> ) c\u00e2t \u0219i prin integrarea \u00een grupuri sociale, mai mici sau mai mari: familia, \u0219coala, colegii de servici, etc. \u2013 care trebuie neap\u0103rat s\u0103 se poarte \u201dfrumos\u201d cu noi, s\u0103 nu fim deranja\u021bi.<\/em>
    Fiind promovat\u0103 excesiv prin reclame \u0219i stilul \u201doccidental\u201d de via\u021b\u0103, noua normalitate presupune asigurarea cu orice pre\u021b a confortului, a comodit\u0103\u021bilor, a siguran\u021bei c\u0103 \u201dnimic\u201d nu ne poate atinge sau afecta starea c\u0103ldu\u021b\u0103, \u201dcozy\u201d, nici \u00een cel mai mic grad. Astfel s-a generat o adev\u0103rat\u0103 epidemie de \u201dhipersensibilitate\u201d, de alergii la orice adiere sau fir de praf, la orice vorb\u0103 sau privire care genereaz\u0103 cascade de drame \u0219i traume \u201demo\u201d, declarate chiar cu emfaz\u0103 de genul \u201deu nu suport\u2026\u201d.
    Cum au disp\u0103rut c\u0103utarea, dezvoltarea sau m\u0103car recunoa\u0219terea calit\u0103\u021bilor \u0219i virtu\u021bilor umane esen\u021biale, ca toleran\u021ba, r\u0103bdarea, stoicismul, curajul, deta\u0219area, ob\u021binute prin c\u0103lirea continu\u0103 a corpului \u0219i a con\u0219tiin\u021bei \u0219i care dintotdeauna stau la baza rezilien\u021bei fa\u021b\u0103 de orice stres?<\/strong> Ce efect are \u0219i va avea din ce \u00een ce mai mult, lipsa lor, asupra majorit\u0103\u021bii oamenilor?<\/li>\n\n\n\n
  3. \u00een lipsa valorilor proprii, doar prin intermediul grupurilor sociale (\u0219i mai nou doar de pe Facebook), ne valid\u0103m, ne consolid\u0103m \u0219i ne test\u0103m valoarea personal\u0103 \u2013 suntem \u201dla fel\u201d, suntem \u201dmai buni\u201d<\/em>, suntem \u201dok\u201d?<\/strong> \u0218i din nou d\u0103m acestor criterii valoare de supravie\u021buire, de necesit\u0103\u021bi vitale. O desp\u0103r\u021bire de o persoan\u0103 sau de un grup, ratarea unui premiu sau a locului 1 \u00eentr-o competi\u021bie, lipsa aprecierii p\u0103rin\u021bilor, colegilor sau a prietenilor de conjunctur\u0103, devin drame existen\u021biale, asemeni unor pericole de moarte. Sunt acestea chiar at\u00e2t de vitale?<\/li>\n<\/ol>\n\n\n\n

    Dac\u0103 r\u0103m\u00e2nem prin\u0219i \u00een jocul acestor confuzii, \u00een loc s\u0103 c\u0103ut\u0103m s\u0103 le privim pe fiecare \u00een sensul real de dezvoltare a personalit\u0103\u021bii noastre, a fiec\u0103ruia, vom vedea \u00een orice situa\u021bie o \u201dnevoie de supravie\u021buire\u201d \u00een pericol s\u0103 nu fie \u00eendeplinit\u0103.<\/strong> Vom avea permanent senza\u021bia c\u0103 Via\u021ba nu ne ofer\u0103 ceea ce avem nevoie \u0219i de aceea este at\u0103t de u\u0219or s\u0103 fim permanent stresa\u021bi, chiar f\u0103r\u0103 s\u0103 ne d\u0103m seama.<\/p>\n\n\n\n

    Salvarea vine doar prin transformarea modului de a privi totul ca o \u201dlupt\u0103 pentru supravie\u021buire\u201d \u0219i de a c\u0103uta s\u0103 ne dezvolt\u0103m ceea ce Maslow nume\u0219te nevoia de \u201dauto-actualizare\u201d, adic\u0103 aspira\u021biile de a deveni mai buni, creativi, adaptabili la orice situa\u021bii, c\u0103ut\u0103tori de solu\u021bii \u0219i resurse \u00een orice problem\u0103, ni\u0219te entuzia\u0219ti cercet\u0103tori al principiilor esen\u021biale care mi\u0219c\u0103 lumea, Via\u021ba. Foarte simplu spus, doar c\u0103utarea sensului superior, al ordinii \u0219i necesit\u0103\u021bilor superioare \u00een fiecare situa\u021bie, centrarea dincolo de propria persoan\u0103 limitat\u0103 ne poate da libertatea de a alege s\u0103 nu ne mai stres\u0103m<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n

    \n

    De-o fi una, de-o fi alta\u2026 Ce e scris \u0219i pentru noi,<\/strong><\/em>
    Bucuro\u0219i le-om duce toate, de e pace, de-i r\u0103zboi.<\/em><\/strong><\/em><\/p>\n\n\n\n

    Scrisoarea a III-a, Mihai Eminescu<\/em><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

    De unde apare confuzia?<\/h2>\n\n\n\n

    Confuzia apare din faptul c\u0103, \u00een prezent, to\u021bi oamenii \u0218TIU TOTUL DESPRE \u201dORICE\u201d, dar din ce \u00een ce mai pu\u021bini au obiceiul de a reflecta p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd \u00ceN\u021aELEG \u201dDE CE\u201d.<\/strong> Se promoveaz\u0103 \u0219i se transmit at\u00e2t de u\u0219or informa\u021bii (copy-paste la toate nivelurile, p\u00e2n\u0103 la cele universitare), \u00eenc\u00e2t nu mai l\u0103s\u0103m loc pentru \u00eentreb\u0103ri \u0219i reflec\u021bii profunde care s\u0103 ne aduc\u0103 cunoa\u0219terea autentic\u0103 \u0219i inspira\u021bii geniale. C\u0103ut\u0103m \u0219i simul\u0103m continuu false momente de \u201dA-ha\u201d, iar una din cele mai rar auzite expresii \u00eentr-o discu\u021bie actual\u0103 este \u201dnu \u0219tiu\u201d. Orice p\u0103rere (care ne convine…), preluat\u0103 din media sau din orice discu\u021bie, este afirmat\u0103 cu convingere de nezdruncinat, ca un adev\u0103r absolut.<\/p>\n\n\n\n

    \n
    \n

    \u00cen psihologie este cunoscut \u0219i studiat termenul de disonan\u021b\u0103 cognitiv\u0103<\/strong>. Acesta porneste de la dificultatea accept\u0103rii unor conflicte<\/strong> dintre Realitate, Via\u021b\u0103, Obiectivitate \u0219i unele din valorile la care aspir\u0103m, nevoi, dorin\u021be sau chiar instincte \u0219i frici care ne \u00eendeamn\u0103 s\u0103 prefer\u0103m opusul. Alegerea Adev\u0103rului, a Realit\u0103\u021bii, mai ales dac\u0103 nu ne place, dac\u0103 ne sperie, devine dificil\u0103, deoarece cu to\u021bii avem anumite mecanisme de protec\u021bie la suferin\u021b\u0103 care se activeaz\u0103 automat sau care, prin repetare, deja au devenit obi\u0219nuin\u021be. Este o criza mondial\u0103 de Lips\u0103 de Sinceritate. Adic\u0103 de Ipocrizie, chiar dac\u0103 nu ne place sa recunoa\u0219tem.<\/p>\n<\/div>\n\n\n\n

    \n
    \"\"<\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n


    C\u00e2teva exemple u\u0219or de recunoscut: <\/p>\n\n\n\n