{"id":610,"date":"2023-03-14T12:08:11","date_gmt":"2023-03-14T12:08:11","guid":{"rendered":"https:\/\/parasimpatic.ro\/?p=610"},"modified":"2024-06-25T13:22:24","modified_gmt":"2024-06-25T13:22:24","slug":"alimentatia-si-stresul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/parasimpatic.ro\/index.php\/2023\/03\/14\/alimentatia-si-stresul\/","title":{"rendered":"Alimenta\u021bia \u0219i stresul"},"content":{"rendered":"\n

Cuv\u00e2ntul „alimenta\u021bie” vine din limba latin\u0103 „alimentum”, care \u00eenseamn\u0103 „hran\u0103” sau „nutri\u021bie”. \u00centr-un sens mai extins semnific\u0103 orice aport care adaug\u0103 o cantitate acolo unde \u201dceva\u201d lipse\u0219te.<\/p>\n\n\n\n

De ce este at\u00e2t de important\u0103 alimenta\u021bia \u00een via\u021ba noastr\u0103?<\/h3>\n\n\n\n

Primul r\u0103spuns este \u201dca s\u0103 supravie\u021buim!\u201d. Oare?<\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 ne uit\u0103m mai cu aten\u021bie ce constat\u0103m? Ne aliment\u0103m doar cu hrana necesar\u0103 supravie\u021buirii?<\/p>\n\n\n\n

S\u0103 pornim de la procesul alimenta\u021biei cu hran\u0103, acela de a aduce un aport cantitativ de substan\u021be \u00een organism: lichide de tot felul (nu doar ap\u0103), alimente de tot felul, c\u00e2t mai variate, mai ales ca gust, dar \u0219i ca textur\u0103, miros, culoare, despre care \u201d\u0219tim\u201d c\u0103 ne fac bine, mai a-mestec\u0103m \u0219i diferite produse nealimentare, iar unii se alimenteaz\u0103 chiar din fum… de tutun \u0219i nu numai…<\/p>\n\n\n\n

Exist\u0103 o doz\u0103 de adev\u0103r aici, deoarece Serotonina, hormonul mul\u021bumirii, al sa\u021biet\u0103\u021bii, se produce majoritar \u00een sistemul digestiv<\/strong>, c\u0103nd avem \u201dburta plin\u0103\u201d. \u0218i la oameni \u0219i la animale… Probabil c\u0103 Natura a pus acest hormon ca un semnalizator c\u0103 nevoia de hran\u0103 este \u00eendeplinit\u0103 \u0219i e timpul pentru somnic… Este un filtru natural care face chiar \u0219i animalele carnivore s\u0103 nu mai atace dac\u0103 au stomacul plin. <\/p>\n\n\n\n

\n
\n

Dar noi oamenii, suntem departe de a fi mul\u021bumi\u021bi, chiar dac\u0103 este din ce \u00een ce mai u\u0219or s\u0103 avem stomacul plin. Ve\u021bi spune c\u0103 \u201dnemul\u021bumirea este motorul progresului\u201d. Da, dar \u0219i cauza stresului, a frustr\u0103rilor, a dorin\u021belor din ce \u00een ce mai mari (\u0219i nu \u00eentotdeauna orientate spre progres, spre mai bine), de unde pornesc apoi tragediile, dramele existen\u021biale, luptele pentru suprema\u021bie cu orice pre\u021b \u0219i chiar r\u0103zboaiele. Pentru c\u0103 noi, oamenii mai avem de alimentat ceva, mai avem ni\u0219te zone \u00eenfometate… de emo\u021biile benefice, de \u00eemplinirea aspira\u021biilor mai subtile ale sufletului, care atunci c\u00e2nd lipsesc, genereaz\u0103 foamea psihologic\u0103 manifestat\u0103 ca \u201ddorin\u021be\u201d.<\/strong><\/p>\n<\/div>\n\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

De unde pornesc dorin\u021bele? Din minte, din g\u00e2ndurile predominante, obsesive care nu \u201dne dau pace\u201d? Este clar c\u0103 ceva esen\u021bial ne lipse\u0219te, dar ce…?<\/p>\n\n\n\n

\u0218i deloc \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, pe fondul acestei senza\u021bii de lips\u0103 cronic\u0103, suntem \u201dalimenta\u021bi\u201d, chiar \u00eendopa\u021bi f\u0103r\u0103 voia noastr\u0103, cu idei, sugestii, cu \u201deduca\u021bie\u201d \u0219i mai ales cu \u0219tiri \u0219i reclame care toate ne transmit c\u0103 nu avem destule calorii, nu avem destule proteine, nu avem vitamine, nu avem destui bani, nu avem destule lucruri \u0219i \u00een general, ideea subliminal\u0103 general\u0103 este c\u0103 \u201dnu avem destul\u0103 fericire\u201d. Astfel, chiar f\u0103r\u0103 s\u0103 ne d\u0103m seama, ne \u00eentreb\u0103m continuu: \u201dCe ne mai lipse\u0219te ca s\u0103 fim mai ferici\u021bi, relaxa\u021bi, mai pu\u021bin stresa\u021bi?\u201d. Doar c\u0103 nu c\u0103ut\u0103m unde trebuie… \u0219i oric\u00e2t acumul\u0103m, tot fl\u0103m\u00e2nzi ne trezim.<\/p>\n\n\n\n

Nici nu ne mai intereseaz\u0103 ce avem deja, pentru ce putem fi re-cunosc\u0103tori, ci permanentul \u201dce ne lipse\u0219te?\u201d care \u201dalimenteaz\u0103\u201d continuu chiar st\u0103rile de \u201dlupt\u0103 sau fugi\u201d, adic\u0103 stresul.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

De ce ne este cu adev\u0103rat foame?<\/h3>\n\n\n\n

Deci ce constat\u0103m c\u0103 avem nevoie de fapt? <\/p>\n\n\n\n

To\u021bi oamenii caut\u0103 \u0219i \u00ee\u0219i doresc acela\u0219i lucru: Energie ca s\u0103 poat\u0103 tr\u0103i c\u00e2t mai intens \u0219i frecvent St\u0103ri c\u00e2t mai elevate de Con\u0219tiin\u021b\u0103, emo\u021bii pozitive, benefice… adic\u0103 Fericire.<\/strong> <\/p>\n\n\n\n

Energia mult\u0103 nu este garan\u021bia Fericirii, dac\u0103 nu exist\u0103 Con\u0219tiin\u021ba capabil\u0103 s\u0103 o orienteze spre Fericire! \u0218i nici invers nu se poate – nu putem fi aten\u021bi \u0219i con\u0219tien\u021bi dac\u0103 abia ne mai \u021binem pe picioare sau cu ochii deschi\u0219i.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Mijloacele prin care fiecare c\u0103ut\u0103m s\u0103 ne aliment\u0103m cu Energie \u0219i Fericire, \u00eenc\u0103 de la prima secund\u0103 a dimine\u021bii, sunt diferite… Exist\u0103 \u00eens\u0103 elemente care nu pot lipsi pentru o Energie \u0219i o Fericire c\u00e2t mai mare \u0219i… care s\u0103 depind\u0103 c\u00e2t mai pu\u021bin de \u201dconjuncturile exterioare\u201d, de a\u0219a-numitele \u201d\u00eent\u00e2mpl\u0103ri\u201d:<\/p>\n\n\n\n

    \n
  1. \u00een primul r\u00e2nd \u0219i oric\u00e2t ar p\u0103rea de banal – avem nevoie de oxigen.<\/strong> Poate cineva sa contrazic\u0103 acest fapt? Expresii de genul \u201do gur\u0103 de oxigen\u201d sau \u201ds\u0103 ne oxigen\u0103m creierul\u201d sugereaz\u0103 importan\u021ba oxigenului pentru supravie\u021buire. F\u0103r\u0103 m\u00e2ncare supravie\u021buim multe, chiar zeci de zile, f\u0103r\u0103 ap\u0103 maxim 7-10, dar f\u0103r\u0103 oxigen, doar c\u00e2teva minute. Atmosfera terestr\u0103 este un miracol cel pu\u021bin la fel de mare ca prezen\u021ba Vie\u021bii pe Terra. Imagina\u021bi-v\u0103 stratul de doar 16 km care ne separ\u0103 de vidul cosmic, din care via\u021ba este posibil\u0103 doar \u00een prima treime fa\u021b\u0103 de suprafa\u021ba planetei. 16 kilometri sunt dintr-o parte in alta a Bucure\u0219tiului, \u00eei putem face in 2-3 ore de mers. Dac\u0103 i-am face pe vertical\u0103, am fi aproape \u00een imponderabilitate? Cine a urcat pe un munte mai \u00eenalt de 3-4.000 de metri \u0219tie c\u00e2t de important\u0103 este fiecare respira\u021bie. Iar noi, la birou sau acas\u0103 nici nu \u0219tim dac\u0103 respir\u0103m, nici nu ne bucur\u0103m c\u0103 respir\u0103m, nici nu avem grij\u0103 cum respir\u0103m. Respira\u021bia este cea mai puternic\u0103 resurs\u0103 a Vie\u021bii prin care ne putem \u201dalimenta\u201d cu energie la toate nivelurile fiin\u021bei (nu doar ale corpului).<\/strong><\/li>\n\n\n\n
  2. Cine transport\u0103 oxigenul, nutrien\u021bii, energia la toate celulele? APA<\/strong>. Cine elimin\u0103 toxinele si resturile metabolice \u00een sistemul de canalizare al organsimului (care este sistemul limfatic \u0219i care trebuie s\u0103 \u201dcurg\u0103\u201d f\u0103r\u0103 a avea o pomp\u0103, – cum are sistemul ciculator – inima)? APA.<\/strong>
    \u0218tim ca APA<\/strong> sus\u021bine \u00een mod fundamental Via\u021ba \u0219i totu\u0219i o privim ca pe ceva banal, s\u0103rac, f\u0103r\u0103 importan\u021b\u0103. Unii \u00eenc\u0103 o numesc cu dispre\u021b \u201dap\u0103 chioar\u0103\u201d fa\u021b\u0103 de b\u0103uturile \u201d\u00eennobilate\u201d… prin reclame scumpe.
    Doar cine a suferit cu adev\u0103rat de sete va putea spune valoarea apei c\u0103nd o reg\u0103se\u0219te. Toate, absolut toate procesele din organism sunt sus\u021binute de AP\u0102.<\/strong> Nu de cafea, nu de Coca-Cola, nu de bere sau vin… De AP\u0102<\/strong>. Cu to\u021bii \u0219tim c\u0103 f\u0103r\u0103 AP\u0102 Via\u021ba nu este posibil\u0103<\/strong>. Ei \u0219i…?<\/li>\n\n\n\n
  3. La nivel alimentar, nutri\u021bional<\/strong> sunt multe cercet\u0103ri care arat\u0103 corela\u021biile dintre tipurile de alimente \u0219i nevoile fiziologice, dar \u0219i psihologice ale omului. Nu exist\u0103 regimuri alimentare de tip panaceu universal, dar exist\u0103 principii alimentare<\/strong> care ne pot orienta alegerile \u00een orice situa\u021bie, chiar \u0219i ca s\u0103 ne ajute s\u0103 ne re-echilibr\u0103m \u0219i s\u0103 ne refacem s\u0103n\u0103tatea – \u00eentotdeauna cu ajutorul sistemului nervos parasimatic.<\/li>\n<\/ol>\n\n\n\n
    \n
    \n

    Dac\u0103 ne trezim aten\u021bia \u0219i curiozitatea, vom observa diferen\u021be clare de calitate a energiei \u0219i st\u0103rilor, chiar influen\u021be radicale asupra st\u0103rilor mentale \u0219i emo\u021biilor, ale diferitelor alimente:<\/strong> de la regimurile raw-vegane la \u201dpomana porcului\u201d, de la dietele simple, bazate mai mult pe nutrien\u021bi (enzime, vitamine, minerale asimilabile) la cele de \u201dpetrecere\u201d, bazate mai mult pe amestecuri complexe, calorii, consisten\u021b\u0103 \u0219i supra-g\u0103tire. Doar test\u00e2nd, experiment\u0103nd, vom cunoa\u0219te ce avem nevoie, ce ne ajut\u0103 cu adev\u0103rat, inclusiv pentru controlul \u0219i diminuarea st\u0103rilor de stres. <\/p>\n<\/div>\n\n\n\n

    \n
    \"\"<\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n

    Cheia de verificare a unui regim alimentar adaptat propriilor necesit\u0103\u021bi, este \u00eentotdeauna corelarea nivelului de energie cu st\u0103rile psihice \u0219i emo\u021bionale \u201dalimentate\u201d prin respectiva mas\u0103 (imediat, dar mai ales pentru urmatoarele ore) sau pentru zile \u00eentregi, \u00een cazul regimurilor alimentare de mai lung\u0103 durat\u0103.<\/strong> Senza\u021biile de satisfac\u021bie de moment, urmate de somnolen\u021b\u0103 sau chiar de agita\u021bie sau senza\u021bie de ne\u00eemplinire (\u201dceva totu\u0219i lipse\u0219te, mai am nevoie de ceva bun, dulce, etc.\u201d) se pot compara u\u0219or cu st\u0103rile de regenerare a energiei simultan cu mul\u021bumirea interioar\u0103 spontan\u0103 \u0219i refacerea energiei fizice \u0219i psihice pentru mai multe ore care urmeaz\u0103 dup\u0103 o mas\u0103 optim aleas\u0103. Bine\u00een\u021beles c\u0103, pe termen lung, consecven\u021ba unora sau altora din alegeri vor crea obi\u0219nuin\u021be alimentare care la r\u00e2ndul lor vor avea efecte vizibile \u0219i sensibile – nu doar \u00een talie, ci \u0219i \u00een interiorul corpului.<\/p>\n\n\n\n

    \u00cenv\u0103\u021b\u00e2nd s\u0103 ne \u00eemplinim aceste nevoi emo\u021bionale esen\u021biale din alte surse \u0219i pe alte nivele, care \u021bin mai mult de con\u0219tien\u021b\u0103 \u0219i con\u0219tiin\u021b\u0103, vom putea s\u0103 ne reg\u0103sim mult mai u\u0219or bucuria \u0219i printr-o alimenta\u021bie simpl\u0103, echilibrat\u0103, bazat\u0103 pe experien\u021b\u0103 \u0219i intui\u021bie<\/strong>, mult mai rapid \u0219i mai complet dec\u00e2t prin re\u021bete sofisticate, prescrip\u021bii medicale sau programe miraculoase de genul \u201d7 alimente ca s\u0103 sl\u0103be\u0219ti f\u0103r\u0103 efort\u201d. <\/p>\n\n\n\n

    4. G\u00e2ndurile predominante ne \u201dalimenteaz\u0103\u201d, ne energizeaz\u0103, st\u0103rile \u0219i emo\u021biile predominante.<\/strong> De unde vin g\u00e2ndurile? Din creier, din activarea sinapselor \u0219i a neuronilor? Unele cercet\u0103ri recente, dar \u0219i tradi\u021biile din cele mai vechi timpuri arat\u0103 c\u0103 creierul este doar un fel de receptor, care doar traduce aceste fluxuri de informa\u021bie. Este \u00eenc\u0103 un mare mister pe care \u0219tiin\u021ba nu l-a elucidat prin metodele clasice.<\/p>\n\n\n\n

    Mult mai importante \u0219i mai practice \u00een caz de stres sunt \u00eentreb\u0103rile: \u201dCum s\u0103 ne aliment\u0103m cu g\u00e2nduri mai bune?\u201d<\/strong> \u0219i \u201dCum s\u0103 ne detoxifiem de g\u00e2ndurile nocive?\u201d.<\/strong> Un principiu simplu ar fi: \u201ds\u0103 fim aten\u021bi\u201d la g\u00e2ndurile noastre predominante, s\u0103 le not\u0103m intr-un jurnal \u0219i apoi vom putea mult mai u\u0219or s\u0103 le examin\u0103m \u0219i chiar s\u0103 le con\u0219tientiz\u0103m efectele. Abia apoi vom putea \u00eencepe s\u0103 le alegem, la fel cum ne select\u0103m alimentele dup\u0103 cum felul \u00een care ne sim\u021bim dup\u0103 ele.<\/p>\n\n\n\n

    \n
    \n

    Exist\u0103 dou\u0103 \u201drezervoare\u201d de g\u00e2nduri care ne stau la dispozi\u021bie: <\/p>\n\n\n\n